Cartografierea meșterilor populari este una din activitățile de bază prin care a fost identificat grupul țintă al proiectului. În perioada septembrie - decembrie 2020 echipa proiectului a efectuat vizite la 65 meșteri populari mai puțin cunoscuți din zona transfrontalieră (53 în Republica Moldova și 12 în România). În cadrul vizitelor s-au purtat discuții cu meșterii populari, s-au colectat informații despre istoria meșteșugurilor tradiționale, materia primă folosită, despre produsele în sine, au fost completate chestionarele de identificare a necesităților meșteterilor populari.
În rezultatul activității au fost elaborate:
- Baza de date a meșterilor populari din sudul R. Moldova și judetele Vaslui și Galați, România, cu includerea datelor personale, domeniului de activitate, fotografiilor produselor confecționate;
- Raportul etnografic„Starea meșteșugurilor tradiționale în Regiunea de Dezvoltare Sud a Republicii Moldova și județele Vaslui și Galați, România". Varianta electronică a Studiului etnografic este disponibilă pe site-ul Agenției de Dezvoltare Regională Sud la adresahttp://adrsud.md/public/files/Raport_etnografic_RD_SUD_RO_final_28.04.21.pdf
- Raportul privind nevoile meșterilor populari.
- O propunere de curiculă ca temei pentru instruirea meșterilor populari.
Concluzii ale cartografierii meșterilor:
1. Cercetările de teren efectuate în Regiunea de Dezvoltare Sud a Republicii Moldova și județele Vaslui și Galați ai României a permis lansarea dezbaterii problemei ce ține de starea meșteșugurilor tradiționale în acest areal.
2. Astăzi suntem în situație când numărul mare de domenii meşteşugăreşti în mediul rural, unde fiecare îndeletnicire avea la dispoziţie anumite utilaje şi ustensile, tehnici de producere, cu o mare diversitate de forme şi expresii culturale a obiectelor confecţionate, este pe cale de dispăriție. Toate aceste valori tehnologice, diversitatea de obiecte şi expresii culturale sunt un imens şi durabil potenţial pe care este posibil să-l pierdem în scurt timp.
3. Unele îndeletniciri meşteşugăreşti practicate pe vremuri în acest areal au dispărut, numărul meşterilor populari s-a redus drastic şi nici nu există o cartografiere a meşteşugurilor, a potenţialului de meșteri populari.
4. Puține persoane se preocupă serios de conservarea culturii materiale create de talentul popular. Muzeele înființate în această zonă sunt inițiative private, lăsate în mare parte fără suport metodologic, dar și fără cel material.
5. Multe particularităţi ale fenomenului tradiţiei populare meșteșugărești deja sunt pierdute, acest lucru este recunoscut de meșterii intervievați și sunt necesare intervențiile specialiștilor din domeniul etnografic pentru asistența în restabilirea practicilor bătrânești.
6. Deşi astăzi există Uniunea Meşterilor Populari din Moldova, Federația națională a Fermierilor din Moldova, Centrul de şcolarizare (ACSA), diverse Asociații de profil în mediul rural etc., totuşi este dificilă realizarea anumitor planuri şi programe de valorificare a valorilor tradiţionale.
7. Nu este conştientizat factorul importanţei păstrării tradiţiilor populare pentru protejarea patrimoniului cultural, continuitatea în transmiterea informaţiilor seculare meșteșugărești generaţiei tinere.
8. Abordarea pragmatică a îndeletnicirilor tradiționale și includerea acestora în economia națională poate servi în ameliorarea calităţii vieţii şi reducerea sărăciei, în deschiderea de locuri de muncă, de stopare a migraţiei şi un izvor nesecat de experienţă şi modele pentru instruirea şi educaţia generaţiei în creştere în mediul rural.
Ca urmare conservarea și dezvoltarea continuă a meșteșugurilor tradiționale va contribui la sporirea atractivității turistice a Regiunii de Dezvoltare Sud din Republica Moldova, județelor Vaslui și Galați din România, la diversificarea ofertei turistice locale și la completarea imaginii autentice a acestor regiuni.