Prima   -  Presa   -  Noutăți - Astăzi marcăm Ziua mondială a rezervațiilor naturale

Astăzi marcăm Ziua mondială a rezervațiilor naturale

   
11.01.2018   891 Accesări  

Astăzi, 11 ianuarie,  la nivel mondial, este marcată „Ziua Rezervațiilor Naturale", ce are drept scop protecția şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante, care se întind pe suprafețe mari și cuprind un complex de ecosisteme terestre sau acvatice, lacuri și cursuri de apă, zone umede cu comunități biocenotice floristice și faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradițională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influența omului și care pot fi readuse la starea naturală, comunități umane a căror existență este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltării durabile și armonioase.

Ţara noastră are o suprafață mică, dar bogată în floră şi faună, monumente ale naturii de importanță internațională și o varietate mare de  peisaje unice.  Printre cele mai importante rezervații naturale din tara noastră se numără:

Rezervaţia naturală ştiinţifică „Codri" - cea mai veche rezervaţie din Moldova, fondată în anul 1971 şi ce ocupă o suprafaţă de 5177 ha. Relieful are înălţimi de maxim 380 m, e întretăiat de nenumărate văi, rîpi, hîrtoape. În rezervaţia naturală „Codri" sînt aproape 1000 de soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică pentru Moldova. Cele mai mari suprafeţe sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arţar. În rezervaţie cresc aproape 90 de soiuri de plante rare sau pe cale de dispariţie, ca bumbăcarița, palma-Maicii-Domnului (în lat. Orchis maculata, face parte din familia orhideelor, se mai numeşte iarba-şarpelui sau limba-cucului), grîuşor (untişor) şi iarba de baltă (Eleocharisacicularis). Este bogată şi lumea animală a rezervaţiei. Aici putem întîlini reprezentanţi ai faunei din Carpaţi, Balcani şi Asia. În trei zone funcţionale ale rezervaţiei au fost fixate 225 de specii de animale vertebrate şi 1178 de specii nevertebrate. Dintre cele vertebrate, 55 de tipuri sînt rare, iar 43 foarte rare. În păduri se întîlnesc: cerbul roşu, pisica sălbatică, uliul, turtureaua, bufniţa, vipera, etc.

Rezervaţia naturală ştiinţifică „Pădurea Domnească", a fost fondată în 1993. Suprafaţa sa totală e de 6032 ha, dintre care suprafeţele împădurite ocupă 3054 ha.

Rezervaţia a fost fondată cu scopul de a păstra zăvoaiele, care cresc pe grindurile fluviatile, pentru păstrarea diferitor plante şi mai ales a celor rare. În dependenţă de relief şi regimul hidrologic s-au format diferite tipuri de păduri: de stejar pedunculat şi plop alb. Pădurile de stejar cresc preponderent pe podişurile fluviatile, care sînt foarte rar inundate. În aceste păduri se întîlnesc, de asemenea, plopul alb, ulmii, porumbarii. Flora include 575 de soiuri de plante, dintre care 40 sînt rare. Se întîlnesc 49 de specii de mamifere. Putem întîlni animale rare precum: vidra, nevăstuica, jderul, pisica sălbatică. Prezintă interes şi reptilele şi amfibiile locale şarpele orb, broasca ţestoasă de apă europeană, broasca de baltă ş.a.

În rezervaţie se întîlnesc în total 159 de specii de păsări, dintre care numai 52 sînt migratoare, iar 107 sînt sedentare. Cu multe păsări sîntem obişnuiţi, în rezervaţia „Pădurea Domnească" sînt şi păsări obişnuite precum cinteza, privighetoarea şi cioara. Rezervaţia are un rol important şi pentru că aici e arealul unor asemenea specii rare precum (barza neagră, viesparul, acvila, bîtlanul galben, egreta mare, lopătarul etc.).

Rezervaţia naturală ştiinţifică „Prutul de Jos" a fost fondată în 1991 cu suprafața de 1691 de hectare. Aproximativ 2/3 din suprafața rezervaţiei o alcătuiesc apele lacului Beleu. Restul teritoriului este ocupat de lunca rîului. Cercetările au arătat, că lacul Beleu poate fi considerat în această rezervaţie un laborator natural ecologic.

Lacul Beleu e o relicvă, lungimea lui e de 5 km, lăţimea - 2 km, iar adîncimea este de 0,5-2 m. Acest lac s-a păstrat din timpuri imemorabile - 5-6 mii de ani în urmă, cînd mare parte din Delta Dunării se afla sub apele Mării Negre. În anii, cînd nivelul apei în lac este normal, în jurul lui se dezvoltă vegetaţia acvatică: stuf, papură, broscăriţă, cosor, rar se întîlneşte nufărul alb, peştişoara, tuberoză de apă, (ciulinul de baltă). În anii secetoşi, cînd nivelul apei scade simţitor, cea mai mare parte a vegetaţiei se usucă. Dintre copaci pe alocuri se întîlnesc pădurici de salcie şi mai rar de plop alb. Aici putem întîlni animale rare precum vidra europeană şi nurca. Au fost înregistrate 168 de specii de păsări, în mare parte acvatice, dintre care 36 specii pot fi observate în timpul migraţiei. În lacul Beleu se întîlnesc 30 de specii de peşti. În rezervaţie cresc peste 160 de specii de plante.

Rezervaţia naturală ştiinţifică „Plaiul Fagului", a fost fondată în anul 1991 în scopul protecţiei pădurilor de fagi, chiar dacă regimul de rezervaţie fusese introdus în anul 1976. El ocupă partea de nord-vest a Codrilor. Suprafaţa totală e de 5642 ha, dintre care pădurile ocupă 4639 ha. Aici sînt sectoare pe care cresc păduri de fagi, unice în Moldova, care alternează, în general, cu pădurile de stejar şi carpen.

Flora rezervaţiei include 903 de specii de plante. Vegetaţia pădurilor e prezentată de masive forestiere de fag, gorun, frasin, carpen şi într-o măsură mai mică, de stejar pedunculat. Din plantele rare şi pe cale de dispariţie aici cresc 74 de specii. În aceste păduri se întîlneşte mălinul, iarba-cîmpului, limba-cucului, peştişoara. Lumea animală este reprezentată de 42 specii de mamifere şi 110 tipuri de păsări sedentare şi migratoare.

Dintre mamifere primul loc aparţine rozătoarelor (18 specii), apoi animalelor de pradă (8) şi insectelor (6). În total în „Plaiul fagului" se numără 138 de specii de păsări. Mai mult de 20 de specii se află aici „în trecere", cele ce rămîn - 90 de specii de păsări sînt locale, îşi fac cuiburi şi îşi scot puii în aceste locuri. Dintre acele rare de cele mai multe ori puteţi vedea cocostîrcul negru, vulturul-pitic, viesparul, vulturul mic pătat, iar vara - lebăda. În timpul migraţiei se întîlneşte cristelul de cîmp - acum o pasăre foarte rară.

Rezervaţia naturală ştiinţifică „Iagorlîc", a fost fondată în 1988 şi ocupă 836 de ha de uscat şi 270 ha - de suprafaţă acvatică. Suprafaţa terestră a rezervaţiei este ocupată de plante de stepă printre care negara, păiuşul, hiruşorul. Pădurile ocupă suprafeţe nu prea mari şi sînt prezentate de pădurici izolate de stejar pedunculat şi pufos.

Vegetaţia subacvatică este bine dezvoltată, se întîlneşte - cosorul apei, stuful, papura, broscăriţa. Pe teritoriul rezervaţiei sînt înregistrate 719 specii de plante, dintre care 50 de specii sînt rare. În rezervaţie trăiesc 29 de specii de animale. Acestea nu sînt „pe cale de dispariţie", ca în alte rezervaţii şi prezintă interes: căprioare, mistreţi, jderi de piatră, vulpi şi cîini-raton. Dar sînt printre ele şi specii rare precum ţistarul european şi hermina.

Printre reptilele rare se numără şarpele de alun, şarpele rău (balaurul), broasca ţestoasă. Diversitatea habitatelor rezervaţiei explică numărul mare de păsări, care numără aici 121 de specii. Din speciile, incluse în Cartea Roşie, aici îşi face cuib lebăda, iar în timpul migraţiei se întîlneşte vulturul pescar şi eretele.

Informații preluate de pe www.ecology.md și www.silvicultura.md